Cât de eficient e, de fapt, să muncești 4 zile pe săptămână cu 6 ore pe zi

Reducerea săptămânii de lucru la patru zile a revenit în atenție odată cu știrile legate de Finlanda. Presa de acolo a reinterpretat niște declarații oficiale și a vorbit despre această măsură drept una guvernamentală. Numai că lucrurile stau un pic altfel.

Țările nordice sunt cunoscute pentru reformele extrem de eficiente în domeniul educației și al muncii. Printre ele se numără și Finlanda, țară al cărei Guvern e condus acum de Sanna Marin, cel mai tânăr premier din lume. Presa finlandeză a readus în discuție o propunere a sa de anul trecut, referitoare la săptămâna de lucru de patru zile și șase ore pe zi.

Declarația a fost prezentată drept o propunere a Guvernului actual, lucru care e, de fapt, un fake news. Pentru că, din postura de premier, o asemenea propunere nu a venit, deci nu este un lucru asumat la nivel guvernamental.

Știrea din Finlanda, fake news

Despre flexibilitatea programului de lucru în Finlanda se vorbește de multă vreme și chiar s-au făcut pași în acest sens. Încă din 1996, legea din țara nordică le permite salariaților să își prelungească sau să-și scurteze programul de muncă cu trei ore, față de programul stabilit de angajator.

În acest fel, ei se pot ocupa de treburile personale sau pot să-și armonieze programul de lucru cu programul de școală al copiilor. De la această premisă a pornit și Sanna Marin anul trecut. Ea spunea pe vremea când nu era premier că s-ar putea discuta despre un program de lucru de patru zile pe săptămână, cu şase ore pe zi. Dar totul era la stadiul de discuție.

Politicianul argumenta atunci că salariații pot petrece mai mult timp cu familia și susținea că așa trebuie să arate viitorul muncii.

Acum, presa finlandeză a reluat acele declarații și le-a atribuit premierului în funcție. E vorba, într-adevăr, de aceeași persoană, dar nu e vorba de același moment al declarațiilor. Întrucât propunerea Sannei Marin a venit pe vremea când nu conducea Guvernul. Din postura de premier, nu există nicio inițiativă în acest sens asumată la nivelul întregii sale echipe.

Nu este, însă, primul politician care vorbește despre scurtarea programului de lucru. Unele inițiative au avut succes, altele nu.

Cât de eficientă e scurtarea programului de lucru

Suedia a testat deja programul de şase ore pe zi în urmă cu câţiva ani, dar măsura nu a fost implementată deocamdată, fiind probabil vorba de mai multe experimente de acest fel pentru a se identifica răspunsuri la toate problemele. De asemenea, laburiștii din Marea Britanie promiteau, în luna septembrie a anului trecut, că vor reduce săptămâna de lucu la 32 de ore dacă vor fi aleși.

Nu au fost aleși, așa că ideea a fost abandonată pe drum. Mai ales că nu era foarte clar cum ar fi arătat structurarea acestor ore. Franța a trecut, din anul 2000, la săptămâna de lucru redusă de la 39 la 35 de ore.

Se discută (și uneori se și pune în practică) la nivel mondial despre scurtarea programului clasic de muncă, mai ales că multe studii au demonstrat că, în acest fel, productivitatea salariaților ar putea crește. 

Cine a redus programul de lucru

Sunt câteva companii din lume care au decis să le acorde angajaților mai mult timp liber. Printre ele se numără Perpetual Guardian, o companie mică din Noua Zeelandă, care are doar 240 de angajați. Firma a derulat un experiment și i-a pus pe angajați să vină doar patru zile pe săptămâna la muncă.

S-a dovedit a fi un succes, așa că programul a fost schimbat definitiv în septembrie 2018.

O altă decizie similară a fost luată de ICE Group, o companie din Irlanda. La fel, săptămâna de lucru a fost redusă la patru zile și, după implementarea deciziei, s-au observat modificări ale comportamentului angajaților. Practic, aceștia au devenit mai productivi. Și-au luat mai puține pauze și au petrecut mult mai puțin timp pe rețelele de socializare.

De menționat că ambele companii sunt mici, cu câțiva angajați. Dar nu e de ignorat nici experimentul Microsoft din Japonia. Americanii i-au chemat pe angajați la muncă doar patru zile pe săptămână. Rezultatul: productivitatea a crescut cu 40% și s-au făcut și economii la energia consumată în spațiile de birouri.

Dezavantajele unui program mai scurt de muncă

Ca în orice altă chestiune, există și o parte mai puțin luminoasă. Reducerea programului de lucru vine la pachet cu o serie de dezavantaje.  Ideea de a lucru doar patru zile pe săptămână, urmate de trei de relaxare, vine la pachet și cu unele provocări. Acest program ar putea face unele companii să nu mai fie competitive în fața rivalilor și să-și piardă clienții.

Cu alte cuvinte, dacă măsura nu e implementată la scară largă, atunci livrările ar putea avea de suferit, comenzile ar putea fi onorate cu întârziere. Dacă, să zicem, o companie trece la programul de lucru de patru ore și clienții ei din zona business nu fac același lucru, atunci colaborarea ar putea avea de suferit.

Unii muncesc vineri, să zicem, alții nu. Și atunci firmele care păstrează programul clasic de lucru vor alege să colaboreze cu altele care merg pe aceeași idee.